L
avanda sau levănţica era, în vechea Romă, floarea Afroditei (în ipostaza ei de ocrotitoare a soţilor), dar era şi floarea Vestei, zeiţa fecioară a căminului. Numele lavandei vine de la un bun obicei al romanilor de a-şi înmiresma cu ea apa de baie şi apa de limpezit rufele, mai ales, lenjeria. Știau că lavanda dezinfectează şi cicatrizează răni, calmează dureri și dă energie. Această plantă este, din nou, la mare căutare, în ziua de azi. RFI vă propune să aflați povestea celor trei generații feminine care cultivă lavandă la Bonțida, o localitate aflată la 30 de kilometri de Cluj-Napoca.
Povestea Lavandei Lola a început acum opt ani, când Anca Șerpar, pe atunci angajată la departamentul de marketing al unui mare producător de cosmetice, a decis să cultive lavandă. A accesat fonduri europene. Mai întâi s-a documentat singură, apoi a cerut sprijinul unui consultant, să fie sigură că face ceea ce trebuie. Și a făcut: a început cu aproximativ 5.000 de plante pe 2.200 de metri pătrați și a ajuns acum, după opt ani, să aibă o cultură de 20.000 de plante, pe un hectar și doi ari, aflată pe partea dreaptă a drumului cum mergi către faimosul castel Banffy din Bonțida, locul în care este organizat, la fel de faimosul festival, Electric Castle.
E o afacere de familie, de vreme ce toți au pus umărul la realizarea ei. De altfel, numele de ”Lavanda Lola” vine de la mama Ancăi Șerpar, Maria, căreia i se spune Lola. Implicată trup și suflet în creșterea lavandei este și Alesia, fiica Ancăi, pe care mama sa o învață valoarea muncii, încă de mică. Iată cum a descris Alesia activitatea de creștere a lavandei, la numai opt ani, în grafia și ilustrația originală a autoarei:
"Este o plantă mov, cu spic lung. Are un miros frumos. Din ea se pot face uleiuri, săpunuri, lumânări etc. Pentru copiii mici pernuțe umplute cu boabe de lavandă. Pentru dulapuri sunt foare buni săculeții de lavandă, pentru că îndepărtează moliile și dau un miros plăcut interiorului dulapului.
Lavanda este răspândită și bogată în specii. Ea crește în curtea omului sau dacă sunt culturi, în grădinile mai mari.
Uleiul de lavandă se produce prin distilarea florilor într-un cazan încălzit la foc. Prin încălzirea florilor se produce uleiul care apoi curge într-o găleată, sticlă etc.
Lavanda nu trebuie udată numai în cazul în care nu plouă foarte mult timp. Nu e bine să ținem lavanda în casă, pentru că se va usca.
Un buchet de flori conține o sută sau mai multe spice de lavandă.
În același timp, lavanda este o plantă medicinală, pentru că se fac ceaiuri din ea.
Uleiul de lavandă alină durerea rănilor, înțepăturilor etc. El miroase foarte puternic. El se mai poate pune și în șampon pentru a face părul mai mătăsos și mai des.
Această plantă se poate înmulți prin semințe luate din floarea uscată sau prin butași.
În primul an în care este plantată floarea, ea se face cât o minge de fotbal.
Ea se cultivă de două ori pe an. Și înflorește tot de două ori pe an"
Anca Șerpar a avut curajul să acceseze fonduri europene pentru înființarea culturii de lavandă de la Bonțida
Până la urmă, Anca Șerpar a făcut pasul decisiv și a renunțat la jobul din fabrica de cosmetice, pentru a se dedica sută la sută afacerii proprii. O afacere strâns legată de roadele pământului. Se poate spune că este un altfel de agricultură: una făcută cu cap, inteligentă.
Când s-a apucat de cultivat lavandă, în 2010, Anca s-a lovit de lipsa de informații, dar și de faptul că nu prea găsea butași de lavandă pe piața locală. Așa că s-a apucat de citit, pentru a face agricultură în cunoștință de cauză, nu la voia întâmplării. A ales specii de lavandă mai rezistente la frig. Acum cultivă peste 70 de feluri de lavandă la Bonțida, de la cea clasică, cu inflorescențe de diferite nuanțe de mov, la lavandă cu flori albe, roz, argintii sau galbene. În afara culorii florilor, diversele tipuri de lavandă au proprietăți diferite, de la calitatea uleiurilor esențiale obținute din ele, până la mirosul sau rezistența în timp.
Ce poți face cu lavanda
Cultura de lavandă de la Bonțida se pretează pentru obținerea unei game largi de produse. Florile pot fi folosite pentru buchete, pentru realizarea săculeților care parfumează încăperile, dulapurile sau mașinile sau pur și simplu folosite ca plante decorative. Cei mai mulți cultivă lavandă pentru obținerea uleiului esențial, folosit atât în industria cosmetică, în cea farmaceutică, cât și în cea a detergenților. Lavanda Lola reușește să scoată pe piață o gamă care include aproximativ 20 de tipuri de produse, de la buchete, lavandă la ghiveci, săpunuri, apă de lavandă, uleiuri esențiale sau decorațiuni de toate felurile. De altfel, către așa ceva ar trebui să se orienteze toți cei care vor să intre în domeniu, să-și aleagă specii de lavandă care să le permită obținerea cât mai multor tipuri de produse, este de părere Anca Șerpar.
Anca Șerpar despre nenumăratele întrebuințări ale lavandei
Aproape jumătate din producția de lavandă este prelucrată în distileria proprie, o instalație care mărește rentabilitatea afacerii. De altfel, această mică distilerie face, la cerere, uleiuri esențiale și din lavanda crescută de alții.
Familia Șerpar nu vinde vrac, pentru că a reușit să gestioneze foarte bine producția, astfel încât să nu rămână nimic nevalorificat. Produsele sunt vândute, în general, prin târguri, dar și pe Internet. Posibilitățile sunt aproape nelimitate, spune Anca Șerpar.
Anca Șerpar încurajează pe oricine dorește să se apuce să cultive lavandă. Le oferă chiar și sfaturi, cum să pornească o astfel de cultură. De exemplu, să facă analize de sol, înainte de a începe să înființeze cultura. La 1.000 mp, cheltuielile de la pregătirea terenului, până la cumpărarea și plantarea de butași ajung la aproximativ 3.000 lei.
Producția se poate obține încă din primul an, după care în anul doi se poate ajunge la 2,5 tone, iar în anul trei la 5,7 tone pe hectar. Planta continuă să crească până în anul cinci, iar rotația culturii se face la 10-15 ani. Pe un hectar se pot planta între 12.000 și 15.000 de plante. Din 1.000 de butași se obțin 3.000 buchete, pe care poți să obții 10.000-15.000 de lei.
Pensiunea din mijlocul lavandei
Cum agricultura merge bine împreună cu turismul și agroturismul, Anca Șerpar s-a gândit că și altora le-ar plăcea să se bucure de frumusețea lavandei, chiar dacă nu o cultivă. Astfel că a construit, tot cu ajutorul fondurilor europene, o pensiune, la capătul câmpului de lavandă. Ea dorește să fie un loc pentru ”petrecerea timpului frumos”, de aceea se gândește nu atât la practicarea unui turism sau agroturism clasic, ci unul cu tematică. În pensiunea din mijlocul lavandei, care are cinci camere și poate acomoda aproximativ 20 de persoane, vor putea fi organizate ateliere de gastronomie, de floristică, dezvoltare personală etc. A avut grijă ca arhitectura pensiunii să fie specifică zonei Transilvaniei și a folosit materiale de construcție naturale, cum ar fi lemnul și piatra.
“Vizitați-ne și bucurați-vă de un minunat parfum dat de câmpuri de levănțică într-un decor pastoral ce amintește de timpurile trecute. Vă invităm la o experiență care vă încântă simțurile și vă vor calma corpul și sufletul”. — Anca Șerpar
